Tresar la prima oră a dimineţii. E şapte şi m-am trezit fără alarmă sau cocoş. Obişnuinţa, of! Arunc o privire pe fereastră şi imediat ochii se măresc, cam cât cepele. 
Parbrizele maşinilor sunt albe! Crezând că am dormit mai multe luni, consult calendarul. Nimic nou, tot sfârşit de iulie. Gradele din termometru nu-mi stârnesc curiozitatea, mă bag iar sub plapumă. Mai picotesc, mai moţăi, ba pe stânga, ba pe dreapta, puţin pe spate, dar nu mai adorm. Nu-s odihnit, iar ligamentele genunchilor mă jenează, chiar dor. Nici ele nu s-au odihnit. Mai mult, suferă niţel. Cumva le potolesc, încălzindu-le bine, ia la nouă şi ceva mă întind la drum, direct pe pantele abrupte a ultimilor 15 km ai Transfăgărăşanului argeşean. Continuă să citești Agonie, extaz şi … agonie
Etichetă: Transfagarasan
Înapoi la origini
Au trecut paişpe` luni de abstinenţă. Of, ce lungi! În afara câtorva ore, şi ele din an în paşte, nimic îmbucurător. Ture scurte prin capitală şi cam atât. Dar aşteptarea a meritat!
Direct din colţul blocului mă avânt călare pe bicicletă spre Gara de Nord. Trenul de Piteşti se pune în mişcare la 7.20. E fără un sfert, şapte, şi nu găsesc încărcătorul telefonului. Căscat, ca mai mereu, tre` să fac rost de unul. Acum! O singură soluţie am, dar mergând într-acolo nu cred ca mai prind trenul. Nici fără telefon nu prea e în regulă să plec. Dau cu banul… Continuă să citești Înapoi la origini
AlexandruAlupei .Blog 